Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.
Erwin Simsensohn (rolul principal), este un tanar care incearca sa faca niste bani de buzunar intr-un mod mai inedit.
Pentru a downloada filmul la rezolutie mare Apasa Aici
To download the movie in High Resolution please Click Here
Daca postezi filmul pe alt blog sau il urci pe un site gen trilulilu, te rog mult sa adaugi un link catre
http://blog.markfischoff.com/amatorul
Merci

(290 voturi, media fiind: 4.71 din 5)

foarte dragut filmul
imi place tare mult tipul din rolul principal :)):))
si mie mi-a placut cum a jucat, dar mi-ar fi placut sa fi fost mai lung filmul si cu un sfarsit mai interesant… nu asa taiat din topor..
in rest Tare ideea
foarte dragutz filmul, sunt de acord cu voi…
mai ales tipul din rolul principal…e genial…si mortal, pe deasupra….:-P
da…nice….:-)))
foarte tare, dar care e morala? pana cand, dom;le, pana cand?!…
:)) :))
De la inceput pana la sfarsit am stat cu zambetul pe buze… Felicitari
Ce surpriza…Mi-a placut!!!
booohhhoooooring…. nu stiu daca celorlalti le-a placut filmuletul in sine sau faptul ca erwin era injurat masiv :))) just kidding. serios acuma, nu mi s-a parut foarte credibil jucat personajul, poate ca era prea…jucat. cadrele si montajul sunt tari insa!
Misto filmul mai ales ca e alb negru ceea ce-l face si mai interesant. Pacat ca Erwin numai joaca nu si regizeaza sau si-a bagat si el coada. In urmatorul film pot sa joc sieu si sa-l regizeze Erwin?:)) Felicitari la toata echipa pentru film si munca depusa.
Se spune in general ca regizorii ii invata pe altii sa joace pentru ce ei nu pot. Erwin a aratat ca e unul din regizorii care stiu sa joace si chiar foarte bine. Felicitari pentru Erwin si pentru toata echipa. Anda nu stie sa faca diferenta intre personaj si interpret .
Nu prea inteleg de ce unii spun ca filmul e o comedie. E chiar o drama. Si filmul e incarcat de dramatism de la un capat la altul. Morala sare in ochi:femei frustate , nefericite ce-si mascheaza esecul prin fatade de fericire si bunastare, baieti de cartier deveniti parinti care-si educa copilul dupa chipul si imaginea lor , batrani singuri ce simt o fac pe intelectualii dar care sub masca de noblete ascund marlania lor reala. Asta e societatea bucuresteana, asta e societatea romaneasca.Pacat.
M-am mai uitat o data…In continuare zic ca-mi place. Ideea filmului mai ales: e dramatica, dar asta e viata si aici e genialitatea: ca in 20 si ceva de minute, filmul surprinde exact mizeria vietii in care traim si mizeria umana.Iar personajul lui Erwin (dupa parerea mea de “amator” (si) in ale filmului, foarte bine jucat) poate fi oricare dintre noi, poate ca am si fost la un moment dat. Din pacate vedem “filmul” asta in fiecare zi…
Ce e poate mai putin verosimil, e ca Damian ramane in continuare extrem de politicos si de civilizat…sa fie oare asta salvarea?
Parerea mea, este ca lipsa culorilor il face cam plictisitor.
Genial!
tare, o monstra de viata…
Super interesant scurt metraj!!Idee buna,interpretare ca lumea, buna treaba in general!Ma bucur ca l-am vazut!!!
Foarte interesant.
frumos, impecabil. cand mai vedem asa ceva? nu de alta dar filme romanesti interesante mai rar. felicitari!!!
E foarte bun. Mi-a placut. Mult succes!
Merci
susana andrei, mersi ca ai postat ceva interesant.
Restul care au postat aici cred ca le-au placut filmul doar datorita faptului ca ii face sa se simta inteligenti. Un film alb-negru, necomercial, nonconformist, daca iti place esti diferit esti superior, esti inteligent, esti “un om educat”. Si eu, daca as face un film alb-negru(obligaroriu), cu un subiect putin nonconformist, o familie care renunta la ceasuri si calendare (de exemplu), sigur ar exista persoane care sa il considere genial, indiferent de actori sau regizor.
Mie personal nu mi-a placut filmul prea mult, imi plac in general plac filmele pliate pe realitate. Nu am fost in viata mea in Bucuresti, dar am fost toata viata in Romania, si societatea romaneasca nu e asa cum e descrisa in filmul asta, dar macar seamana.
Oricum consider ca e un film de calitate, doar ca mie nu-mi place.
Nu cred ca ar trebui sa raspundeti la acest post pt ca nu voi mai vizita aceasta pagina.
F tare … finalul putin cam ambigu insa ff fain
uofff, nu mi a placut….tot asteptam o rupere de ritm, nu doar o insiruire de caractere si”situatii”, multe cadre frumoase, dar destul de vazute, iar interpretarea lui damian….cred ca impersonala, riki- greoi, fortat, doamna stilata- a avut partea ei de script destul de ….falsa, nu era pt ea, .
nu zic de rau de dragul raului,ci doar pt ca am ramas un pic uimit de acea lipsa de obiectivitate din comment-uri, oricum frumos ca cineva se joaca cu o camera de filmat si cu un scenariu….dar in mare asta am vazut…nimic personal, nimic in plus, repet afara de cadre copiate…fara a fi neaparat copiate, scenariul…destul de previzibil…si chiar cred ca avem inca probleme cu interpretarea actoriceasca….(mi a placut destul de mult taximetristul….lega frumos frazele intre ele, cursiv si destul de natural….poate a avut un pic prea mult text….)
gata. tac,
Felicitari pentru un scurtmetraj bun. Mi-a amintit de “Caché”, desi acolo vorbim de probleme sociale nedigerate. Aici poate de amatorul marginal ce nu tinde spre culmi, ci înghite, tot înghite. Putem sa credem într-un happy-end în aceasta maree neagra de refulari ?
am vazut prima data la tiff scurt metrajul si mi se pare ffffff tare
Oare de ce cred unii ca e obiectiv doar ce gandesc si spun ei(Ionut)
Aici e vorba de pareri si gusturi personale asa ca sa nu mai acuze pe altii pentru ca nu spun ca el.
Parerea mea e ca filmul e foarte bun iar interpretarea exceptionala.
Nu stiu ce cultura cinematografica o fi avand ionut dar da impresia unui diletant ce vrea sa lase pe altii sa creada ca e cultivat
stie cineva numarul din ziar? =)
:)) stiu eu numarul din ziar :)) dar cred ca acum se tarifeaza in euro :))
bun
bravo
felicitari.asa da!
Interesant … si trist
filmul(etul) e ok.Adica nu e nici prea prea nici foarte foarte.Cu totii ne confruntam cu problemele astea zi de zi, deci pentru mine nu a reprezentat nici o drama.Personajul este chiar mai fericit decat noi toti, pentru ca pe mine una, nu ma plateste nimeni sa ma injure in RATB, nu ma plateste nici un manelist sa imi zica”ce faci,printzi, iesim si noi la un cico?” si nu ma plateste nici un drogat de la coltu unui bloc pca sa imi fure geanta cu telefon, portofel etc.Asa ca, dupa parerea mea, filmul reflecta o realitate mai fericita decat cea pe care o vedem/traim zi de zi.
o sa-l prezint chiar si la mn pe blog…cred ca nu tear deranja ar putea ajunge prin tot galatiu (am prietenii vipi la cel mai mare hub)o sa fac un link si la mn catre blogu tau si catre filmulet…adica nu toti is asa de destepti sa se uite dupa ce e frumos….miez..i realyy like it
multumiri catre cei care inca se mai chinuie sa faca ceva de calitate in domeniul cinematografiei. P.S.: romanesti
felicitari!
il cunosc pe erwin(pers principal) si e un super tip…foarte tare filmul si marfa ideea…pacat ca se termina asa “in pom”…oricum super!bravo!
Foarte tare! Avem nevoie de proiecte ca acestea,sunt extraordinare! Asteptam si altele !
Genial
foarte tare filmul
FELICITARI! EXCELENT!
Mi-a placut foarte mult. Un film in care injuraturile se incadreaza de minune. Din ce am mai vazut eu, cred ca filmul se inspira putin dintr-o idee a unui film olandez mai vechi(sfarsitul anilor 90) care se cheama “Rent-a-friend”. In acel film era vorba de un tip, absolut normal cu o existenta trista, care in nevoie de bani ajunge sa se inchirieze ca prieten. Si are de a face cu tot felul de personaje, care isi dezvaluie in fata lui adevaratul lor fel de a fi. Daca aveti ocazia, si-l gasiti pe net merita vazut(si poate imi ziceti si mie unde as putea sa-l gasesc:P)
Foarte frumos, felicitari!
Bravo, Erwin!!
Nu numai c? îl consider cel mai de calitate scurtmetraj pe care l-am v?zut pân? acum dar am creat un cerc de oameni care vor sprijini promovarea acestei bijuterii.
Ideea e mi?to dar din p?cate filmul e stricat de jocul fals al actorilor din rolurile secundare.
senzational, mi-a placut ft mult. sper ca foarte curand sa iasa si altele la fel de bune!!!
foarte tare…poate mai realizeaza un filmuletz ..preferabil cu mai putine injuraturi…oricum f bun ..Bravo!
Imi placu mult filmul si chiar as vrea sa il pun pe blog dar inca nu stiu cum fiindca pe trilulilu isi pierde din calitate..
filmul este ca o poezie, ca un cantec. chiar daca unii canta mai bine iar altii mai prost, important este ca el a reusit sa transmita ceea ce a vrut sa transmita. si nu a vrut sa transmita ceva despre exterior, ci ceva despre interior. ceva grav, ceva profund, ceva care atinge sufletul. este vorba despre oameni puri care raman puri in ciuda mizeriilor aruncate de ceilalti asupra lor. acesta este subiectul filmului. am scris aceste lucruri doar pt ca mi s-a parut nedrept ce-au scris unii
pacat ca nu e mai lung :(( dar ideea e buna
Super unghiuri ,super lumina.
e unul dintre cele mai bune scurt-metraje pe care le-am vazut. ideea filmului e superba si foarte buna pusa in scena. mi-am permis sa pun o secventa pe blogul meu, cu link inapoi bineinteles. felicitari actorului principal si realizatorilor. de vreo 3 ore ma uit in continuu la film. respect!!!
@iulian, ma bucur ca te-ai uitat 3 ore la film… pacat ca are doar 20 minute :))) -
Felicitari si succes la concurs (uri?).
Singura mea obiectie este ca mi-ar fi placut ca tot crescendo-ul de situatii si personaje sa duca undeva, sau mai degraba, altundeva decat unde a ajuns - prin personajul lui Vasile Calofir se deschidea un intreg univers ciudat si interesant, un underground de tinte de refulare care ar fi meritat explorat oleaca.
Pana la urma insa, fiecare isi doreste cate ceva
Excelent filmuletul, felicitari si la mult mai multe.
Felicitari! Ideea este foarte buna, la fel si executia. Dar nu inteleg un lucru: de ce l-ai salvat?
mi-a placut mult.
comment urile m au facut sa mi dau seama cat de dependenti suntem de un final,de o concluzie poate.am vazut si request uri de happy end.o concluzie pe care oricum am dezbate o si am “barfi o” oarecum.dar filmul nu are acele “ruperi de ritm” si astfel nu se expune barfelor noastre sau se expune prea putin.
este insa o excelenta rampa de lansare pentru propriile noastre perceptii, propria analiza.
eu l am vazut ca pe o metafora inteligenta care inventeaza un canal de deversare directa a ipocriziei din oameni.asta cu ipocrizia e o tema veche si universala dar abordarea asta e viscerala si proaspata.
l am pus la favorites.bravo
Cred ca m-am uitat de vreo 20 de ori la el pana acum, cu fiecare prieten in parte si tot nu m-am plictisit. Foarte buna regie, foarte bun scenariu si foarte bine jucat. 10 cu FELICITARI!
Bravo!
viziunea personala asupra unei realitatzi (ca orice alt fapt care face apel la afect spre estet): cat d mult se pliaza p aceasta si p expectativele privitorilor… depinde de puterea regizorului/scenaristului de intzelegere a Lumii si d Originalitate, dar si d puterea de patrundere a privitorului (gratuita retorica). personal consider filmul o buna radiografie selectiva asupra unui patos: diletantismul - arata rolul amatoricesc p care multzi …f.multzi il au in viatza.. personajele filmului d fapt cam toate sunt amatori prin ceea c reprezinta.. de la femeia d afaceri frustrata fatza de viatza afectiva la batranul marginalizat aparent ce-shi insusheste masca intelectualitatzii, la baiatul de cartier si al sau fiu ca ‘animal tanar’ pana la cele 2 voci din casting: diletantism; care prin conshtiintza eshecului intrinsec aduc frustrare refulata social (cat d mult, depinde de caz).. dar al carui rezultat mereu iese la iveala: abrutizarea. iar in iureshul furibund este prezentat protagonistul - un alt diletant ..dar resemnat prin caracterul benign. finalul lasa acelashi gand dramatic: vietzi de amatori niciodata terminate-ntr-un deznodamant clar.. doar ambiguitatea caracteristica Amatorului.
.. plus: la mai mare/lung (Metraj
)
Felicitari Erwin si echipei
Foarte tare, din pacate asta e Romania si astia sunt oamenii asta e eductaia oferita in cartierele bucurestene, dupa blocurile gri. foarte tare filmul.
M-au distrat foarte mult fazele cu injuraturi, chiar daca numai tiganul din taxi a fost cu adevarat natural, au fost foarte hilare. Un pic de fightclub pe scarile respective, mult accent pe jobul omului, e clar ca ideea de baza a fost o ocupatie funny/trista, un soi de prostitutie morala.
S-a surprins insa pana la urma destul de bine mizeria umana din societatea sa zicem oarecum de mijloc. Nu e vorba de viata din Bucuresti sau din Romania, aia se vede prin Obor sau pe stadion, la coada la spital sau la politie, nicicum in filmul asta, in care oamenii stau singuri la masa in cafenele numite Paparazzi, si un sef de raion tine lectii de product placement cu tente corporatiste.
Evident o metafora, personajul principal seamna un pic cu Idiotul lui Dostoievski, un pic mai smecher, care este lasat sa se elibereze in faza cu auditia - timid la inceput, dar pana la urma se pierde in lumea lui, amestecand cu mainile valurile unde nu erau nici oameni carora sa le inghita, din bunatatea lui timida, comportamentul, nici femei carora sa le zica “saru’mana”.
Treaba buna, zice un biet spectator care n-are habar de filme, dar recunoaste ca meritul zambetului de pe fata apartine creatorilor acestui film. Bravo!
Hmz nu inteleg de ce cineva a lasat un comment mai sus “am stat tot timpul cu zambetul pe buze”.Jesus nu e o comedie.Voi chiar nu v’ati prins de morala acestui scurt-metraj.Mie mi s-a parut fantastic.Cum au jucat toti.Este exact realitatea din ziua de azi.Pana si taximetristul cu manelele lui cu tot.Fantastic! Atat personajele cat si montajul si cadrele.Iar faptul ca a fost alb-negru a facut ca totul sa fie si mai interesant…E trist cand unii oameni se uita la ceva de genul si chiar nu pricep nimic…
Zambetul poate fi si un zambet trist. Ca sa fiu in ton cu ultimul mesaj, exista oameni care citesc chestii si CHIAR nu pricep nimic.
Buna ideea filmului, tehnic mi se pare ok (nu ma pricep), curgerea lasa putin de dorit totusi (din nou, nu ma pricep). Filmul o fi alb-negru pentru ca un Erwin natural ar fi adus prea multa culoare
si cred ca personajul lui s-a dorit a fi gri 
Fals! Nu inteleg de unde obsesia asta de a-ti baga coada scenaristica sau regizorala, in lucruri pe care nu le cunosti. Hai sa criticam “manelismul” (un ex.). Pai, ori pui un “manelist” sa interpreteze, ori chemi pe unu’ sa-ti dea indicatii. Taximetristul ala e fals in comportament din cap pana in picioare. Postura, gesturi, ritm de vorbire, accentele pe injuraturi. Si, revenind, toti sunt asa cu exceptia “sahistului”. Un pseudo-intelectual cam asa… fals, injura si el. Prima tipa cu care se intalneste e o capodopera de nuca in perete. Ceea ce putea fi fascinant in sine, caracterizarea fiecarei tipologii prin modul in care injura, devine de fapt modalitatea prin care scenaristul crede (!) ca injura fiecare personaj.
Asta mi-aduce aminte de o faza intamplata pe platouri la Pita, la filmul Second Hand (hai sa nu fac gluma care ar urma fireste), cand l-a pus pe unul sa fumeze marijuana. Ala pufaia de parca era tigara. Ii zice unu’: “Domnu’ Pita, pai nu asa se fumeaza marijuana”. Iar el raspunde savant: “Pai, eu de unde sa stiu cum se fumeaza?”. Asta rezuma sondarea vietii, hai sa-i zicem, marginale de catre majoritatea scenaristilor si regizorilor romani. Bagam niste metafore de-ale noastre, ne scarpinam la fund cu mana dreapta, dar esenta artei, adica reproducerea realitatii indiferent care ar fi scopul final, nu mai apare.
Fals, cum spuneam, si fortat. Degetul aratat de ala care iese cu masina din noroi, e punctul culminant din acest punct de vedere. Toti joaca pe langa rol, au replici puse in gura, care nu sunt la locul lor s.a.
In fine, imaginea e buna.